Izvoare – sălbatic, izolat şi frumos tare

Poate că sunt momente când nu ne dăm seama de cât de frumoasă este ţara noastră şi căutăm să ne petrecem vacanţele pe alte meleaguri. Poate că o facem doar pentru că suntem un popor curios. Sau poate că unele locuri sunt atât de bine tăinuite încât nici nu ne imaginăm că se găsesc atât de aproape de noi şi că sunt atât de accesibile.
Unde mai pui că sunt clipe în care norocul/şansa/destinul (spuneţi-i cum vreţi) îşi pune amprenta şi, de la o călătorie începută cu un cu totul alt scop (în acest caz, cumpărarea unei chitare de către prietenul meu de la Reghin), ajungem la cu totul alte destinaţii.
Izvoare, din judeţul Harghita, este un loc care m-a cucerit prin farmecul său simplu, prin izolarea şi liniştea pe care le-am găsit deopotrivă acolo.
Parcul de animale salbatice din Izvoare
 
Înconjurat de Munţii Harghitei, acest sat te face să te simţi atât de aproape de tot ceea ce înseamnă sălbăticie – la o aruncătură de băţ de el se găseşte parcul de animale sălbatice Ivo, unde, pe 300 ha, zburdă fericite aproximativ 450 de animale (mufloni, lopătari, căprioare). O plimbare prin parc este o încântare, pentru că se pot afla atât de multe informaţii despre aceste animale minunate, pe care rar avem ocazia să le vedem. Vulpile sunt singurele carnivore care îşi pot săpa drum în parc, iar dacă aveţi noroc, veţi putea zări şi iepuri sălbatici! Eu le-am văzut doar urmele, dar supriza de care am avut parte la sfârşitul vizitei noastre (tură cu ghid, 2 ore, 20 RON/persoană), atunci când o ciută s-a apropiat atât de mult de noi încât am putut chiar să o mângâiem, va rămâne mereu în sufletul meu ca unul dintre cele mai emoţionante momente pe care le-am trăit vreodată.
Villa Honor, aflată lângă parc şi „cocoţată” pe un deal, este deosebit de primitoare. Designul ei este deosebit şi eleganţa acestui loc contrastează cu simplitatea podelelor şi mobilierului din lemn. Micul dejun (inclus) este unul foarte bogat (se poate solicita şi o variantă vegetariană a acestuia) şi, cu rezervare prealabilă, se pot servi şi prânzul şi cina (începând de la 15 EUR/persoană, cu variante vegetariene disponibile, la cerere). Noi am ocupat 2 paturi în dormitorul de 10 locuri şi am plătit 15 EUR/persoană. În nopţile de iarnă, senzaţia este sublimă: să auzi vântul izbindu-se de pereţi şi câinii lătrând în zare, iar dimineaţa să te întâmpine cu un ocean de alb pufos, peste care veghează mândră pădurea.
Centrul de echitatie din Izvoare
 
Şi dacă sunteţi mari iubitori de cai, aidoma nouă, o tură de călărit prin împrejurimile satului poate fi o experienţă veselă şi plină de satisfacţii, costând doar 100 RON/persoană/4 ore, un preţ foarte mic în comparaţie cu cele practicate în alte locuri din România, căci la noi, deşi avem foarte mulţi cai, echitaţia este o afacere de nişă. Căluţii islandezi (este singura fermă de acest gen din România) sunt absolut adorabili, foarte bine îngrijiţi şi robuşti. Eu, una, nu credeam că voi mai apuca să călăresc altundeva această specie de cai în afara Islandei. Dar uite că, la mai puţin de un an, am avut această ocazie minunată de a-mi face un nou prieten – căluţul Vidalin, cu care la început nu m-am înţeles prea bine, dar am sfârşit printr-o apropiere nesperată. Tovarăşii noştri de călărie au fost minunaţi, ne-au ajutat cu sfaturi şi ne-au făcut să ne simţim extraordinar în mijlocul lor.
Am amintiri luminoase despre Izvoare şi despre toţi oamenii pe care i-am întâlnit în acest loc şi care m-au făcut să mă simt ca acasă! Aşadar, iată că lista locurilor din România de care sunt îndrăgostită se completează, după Orşova şi Maramureş, cu Izvoare! Ar fi frumos să ne vedem pe acolo! ;-)   

No comments:

© Olivia-Petra Coman, 2019 | Photographer: © Marcel Bancila. Powered by Blogger.