Avem preconcepţii când călătorim? (p. I)

Ohooo!...
Sunt multe, variate şi strică. Ne limitează. Din păcate, cred că suntem cu toţii influenţaţi într-o măsură mai mare sau mai mică de aceste preconcepţii, care ni se înrădăcinează în modul de gândire din cauza imaginilor false declanşate de o realitate distorsionată (publicaţii, reportaje etc.) sau de ficţiune (filme, cărţi etc.).
Eu aş împărţi aceste preconcepţii în două mari clase, şi anume preconcepţiile legate de locaţii foarte puţin vizitate şi preconcepţiile legate de locaţii foarte comerciale. În ambele cazuri, s-ar putea să ne înşelăm amarnic, să ratăm ocazia de a cunoaşte ceva cu totul şi cu totul deosebit sau să ne mulţumim cu „frumosul” comercial, gustat de majoritatea turiştilor, fără a fi pregătiţi să trecem de graniţele de confort care ne-ar face să renaştem ca adevăraţi exploratori.
Voi încerca să vă prezint astăzi câteva dintre locaţiile în care am fost, în care m-am simţit extraordinar şi care sunt destul de controversate pe harta turismului global, fără motiv, însă, cred eu. 
A)   Bosnia şi Herţegovina 
De câte ori am fost: 3 [urmează a patra oară, în iunie 2013] 
Ce pericole am auzit că m-ar pândi ajunsă acolo: caracter violent al localnicilor, mine, insiguranţă generală ca urmare a războiului 
Ce am găsit cu adevărat acolo: unul dintre cele mai inimoase popoare pe care le-am întâlnit în peregrinările mele prin lume, o puzderie de râuri turcoaz săpându-şi coridoare prin munţii împăduriţi şi semeţi, o armonie de lăudat în care trăiesc musulmanii, catolicii şi ortodocşii de pe aceste tărâmuri, locuri cu personalitate şi cu iz de aventură, un amalgam de istorii şi tradiţii, bucate deosebite şi o dorinţă nebună de a mă reîntoarce acolo    
Experienţe negative: O amendă abuzivă încasată în Republica Srpska în iunie 2011 pentru dungă continuă, care nu mi-a ştirbit însă cu nimic dragostea imensă pe care o simt pentru Bosnia!    
Concluzia mea: Anii războiului s-au dus, este linişte acum, nu că oamenii de-acolo ar fi vrut vreodată război. Nu există pericole de niciun fel! Bosnia este un loc pe care-l percepi de fiecare dată la fel şi care te surprinde însă mereu cu aşii pe care-i are în mânecă. Anul acesta, va fi a patra oară când călătoresc în Bosnia şi încă mai am locuri noi de văzut şi râuri noi de explorat... Bosnia este o poveste, este o poveste verde-închis pe un fundal cât se poate de albastru şi optimist, pe care ar fi mare păcat să nu o citiţi, pentru că vă va cuprinde o dorinţă ascunsă de a-i răsfoi paginile cât mai des cu putinţă!...   
B)    Albania 
De câte ori am fost: 1 [plănuiesc o revenire în 2014, pentru o vizită în sudul ţării] 
Ce pericole am auzit că m-ar pândi ajunsă acolo: trafic de organe, răpiri, jafuri, furturi 
Ce am găsit cu adevărat acolo: multă culoare, mâncare gustoasă, locuri fabulos de frumoase şi surprizătoare ca relief şi floră, oameni incredibil de prietenoşi, calzi şi primitori; de cazat ne-am cazat cu ajutorul lor :-)
Experienţe negative: Nu am avut. 
Concluzia mea: Albania este una dintre cele mai frumoase cinci ţări pe care le-am văzut vreodată. Este deosebită şi are un farmec numai al ei. Oamenii sunt foarte relaxaţi cu privire la religia lor (musulmană, majoritară) şi foarte deschişi la nou. M-am simţit foarte bine primită şi îmi doresc foarte mult să mă reîntorc acolo şi să explorez multe dintre bogăţiile istorice şi naturale pe care ea le ascunde. Credeţi-mă, un drum prin Munţii Albaniei Centrale de la graniţa cu Macedonia este suficient ca să vă taie răsuflarea... 
Tirana, Albania
C)   Armenia 
De câte ori am fost: 1 [plănuiesc o revenire în 2014, împreună cu o călătorie în Iran] 
Ce pericole am auzit că m-ar pândi ajunsă acolo: escrocherii, pericole la deplasarea cu mijloacele de transport în comun 
Ce am găsit cu adevărat acolo: oameni circumspecţi, dar extraordinar de buni, săritori şi ospitalieri, o tradiţie culinară de excepţie, vinuri şi cognacuri deosebite, produse naturale delicioase (fructe, legume, lactate), un relief uimitor, culori tari, mănăstiri (şi vă spun asta eu, care nu sunt mare fană) impresionante şi o rezistenţă admirabilă în faţa nedreptăţilor abătute asupra poporului armean   
Experienţe negative: Ce-i drept, era să rămân cu Marcel în mijlocul pustietăţii la un moment dat, pentru că infrastructura turistică nu este dintre cele mai dezvoltate, însă sufletul bun al oamenilor ne-a salvat şi am fost „adoptaţi” de un grup de muzeografi de prin toate părţile Globului şi de ghidul lor armean şi transportaţi cu microbuzul lor într-o seară ploioasă de octombrie, 200 km la nord, înspre următoarea noastră oprire. 
Concluzia mea: Mi-a plăcut extraordinar de mult această ţară, m-am simţit bine primită, a fost o experienţă totală. Mi-a părut rău când am părăsit Armenia şi m-am reîntors în Georgia, simţeam că mai am atât de multe de descoperit. Însă, mă voi reîntoarce! Nu m-am simţit nici măcar o secundă în pericol, ci mai degrabă datoare să călătoresc aşa cum o fac localnicii pentru a percepe şi mai bine spiritul acestui popor! 
D)  Rusia 
De câte ori am fost: 1 [îmi doresc mult să mă reîntorc acolo, să fac un drum cu Transsiberianul, să vizitez Moscova, să revăd superbul Skt. Petersburg, de care m-am îndrăgostit, să ajung până-n Murmansk şi chiar şi până-n Petropavlovsk-Kamchatsky] 
Ce pericole am auzit că m-ar pândi ajunsă acolo: supratarifare pentru străini, jafuri, furturi, mafie 
Ce am găsit cu adevărat acolo: preţuri ca la noi (în afara obiectivelor turistice unde este drept că erau mai mari ca în cazul ruşilor sau al persoanelor din fostele republici sovietice), oameni prietenoşi, mâncare bună, un paradis din perspectiva culturii şi istoriei   
Experienţe negative: Nu am avut.
Concluzia mea: Rusia apare constant în clasamentele celor mai periculoase 10 ţări din lume. Pentru mine, a fost un loc în care m-am simţit atât de în largul meu şi atât de „acasă”, că m-a mirat şi pe mine. Mie-mi plac ruşii. Chiar dacă sunt istoric în devenire şi cunosc bine evenimentele ce-i au ca protagonişti pe ruşi, nu trebuie să confundăm omul de rând rus cu conducătorii şi factorii de decizie ruşi. Am întâlnit şi ruşi mai neciopliţi în călătoriile mele, dar, per total, experienţele au fost foarte plăcute. Am chiar un prieten rus care mi-este foarte apropiat. În plus, am o mare admiraţie pentru cultura rusă şi pentru tot ce a dat ea restului lumii: o Plisetskaya, o Pavlova, un Baryshnikov, un Dostoyevsky, un Chagall...
Sankt Petersburg, Rusia
E) Ucraina 
De câte ori am fost: 2 
Ce pericole am auzit că m-ar pândi ajunsă acolo: furturi de maşini, jafuri, escrocherii, răceală a localnicilor 
Ce am găsit cu adevărat acolo: oameni săritori, produse alimentare de foarte bună calitate, preţuri foarte mici   
Experienţe negative: Voi spune doar atât – este un pic mai greu să intri în şi să ieşi din Ucraina. Dar eşti tot timpul „ajutat” în acest sens.      
Concluzia mea: Am auzit foarte multe poveşti terifiante despre vecinii de la nord – că ar fi violenţi din cale-afară, că ar fi răzbunători, că ar fi răi... mie nu mi s-a părut decât că nu am fi foarte îndepărtaţi ca fel de a fi şi că, cel puţin din punctul meu de vedere, poveştile erau doar legende urbane, căci ucrainenii pe care i-am întâlnit s-au purtat foarte frumos cu mine. Drumurile-s proaste, recunosc, şi ale ruşilor sunt, cel puţin în partea vestică, dar sunt convinsă că şi Ucraina are foarte multe secrete bine păstrate şi care merită să fie descoperite, aşa că mi-aş dori mult să mă reîntorc acolo! A se lua aminte: votca ucraineană este cea mai bună votcă din câte am băut vreodată!

În concluzia părţii I, tot ce vă pot spune este că lumea este mult prea mare pentru ca noi să ne limităm la ce descoperă cei din jur. De ce să nu fim creativi şi originali şi în acest domeniu? :)
Plus că anul acesta voi ajunge şi în Kosovo şi voi avea ce să vă mai povestesc şi ce să vă mai sfătuiesc să experimentaţi pe cont propriu!

No comments:

© Olivia-Petra Coman, 2019 | Photographer: © Marcel Bancila. Powered by Blogger.