De ce?

Pardina, Delta, 2020 [din timpul care nu exista]

Ideea să scriu această postare interactivă, ca un fel de jurnal volant, mi-a venit recitind o schiţă scrisă de mine. Recunosc însă cimentate în ea încercările la care am fost supusă după plandemie, când parcă toate s-au accelerat. Privesc cu ochi şi mai critici chiar şi chestiunile în care nu mergeam orbeşte înainte – căci nu mi-e felul –, poate doar şantajată emoţional.

Aşa că vă invit să reveniţi aici când aveţi plăcere şi să citiţi ce-am mai adăugat.

 

25.04.2024—

De ce este musai să mergem la şcoală?

Nu putem învăţa singuri? Nu putem învăţa ceea ce ne place sau interesează?

 

De ce este încurajată căsătoria dintre oameni?

De ce are dragostea nevoie de contracte?

 

De ce a avea un animal sănătos echivalează în mintea celor ce şi-l doresc pe lângă casa lor cu a fi deparazitat, vaccinat, sterilizat, chipat (şi lista poate continua)?

De ce îi hrănim cu otrăvuri ca să elimine paraziţii? De ce îi vaccinăm împotriva a ceva ce nu există, şi anume, virusurile? De ce îi sterilizăm, nelăsându-i să îşi trăiască vieţile aşa cum au fost date de Univers?...

 

Doar pentru că alţii o fac sau o recomandă sau ne este lene să căutăm soluţii alternative (se aplică în toate cazurile de mai sus) sau că ne este frică să facem lucrurile diferit faţă de alţii?

Opreşte-te. Întreabă-te. /va urma/

No comments:

© Olivia-Petra Coman, 2019 | Photographer: © Marcel Bancila. Powered by Blogger.