Omanul care nu m-a convins

Secret nu mai este, cel puţin în rândul celor cu care am vorbit şi faţă în faţă – călătoria în Oman nu a fost preferata mea, ba chiar s-a situat pe la coada tuturor aventurilor noastre în jurul lumii.

Nu mă aşteptam la asta, după cum este cântată şi răscântată această destinaţie. (Tot mai mult mă conving însă de faptul că, dintre mulţii care bat lumea la pas, prea puţini sunt conectaţi la sufletul lor, prezenţi şi înţeleg ce fac şi de ce o fac.)

 

Cu toate acestea, iată ce vă recomand şi cu ce vă puteţi bucura sufletul, dacă tot aţi ajuns în Oman.

 

În Muscat am stat 3 nopţi la dus şi încă 1 noapte la întors (nu aşa a fost planul iniţial, însă ne-am mai adaptat pe parcurs călătoria). Capitala este foarte întinsă, cu distanţe destul de mari între diversele ei zone, de aceea vă recomand închirierea unei maşini. Atenţie, însă, la viteză. Noi am fost atenţionaţi de cei de la care am închiriat că am adunat o sumă frumuşică, pe care ne-au somat să o achităm, fără a ne furniza, însă, dovezi.   

Ce recomand în Muscat şi împrejurimi?

Snorkelling

• Da, ne-am dus la Bandar Khayran pentru snorkelling, însă este atât de multă lume acolo pentru diverse activităţi de apă, încât apa se tulbură, vizibilitatea scade şi... nu prea vezi nimic. Marcel a văzut, ce-i drept, peşte balon şi peşti-cornet. Însă eu şi alţi doritori am rămas doar cu scăldatul. A fost caldă apa şi am scăpat uşor cu înotul de noiembrie. Ce e şi mai fain în zonă (purtaţi, însă, încălţăminte corespunzătoare, pietricelele sunt alunecoase)? Să vă strecuraţi pe potecile înguste de pe stânci pentru a ajunge de la o plajă la alta – de exemplu, de la plaja principală până la prima plajă ascunsă zărită, la dreapta ei.

• Insulele Dimaniyat sunt un paradis pentru cei ce îşi doresc o întâlnire cu ţestoasele! Cu siguranţă le veţi vedea pentru că sunt foarte multe! Noi am ales să mergem cu Pearl Dimaniyat, au fost corecţi cu noi (au incluse în program şi nişte sandvişuri tare gustoase!) şi am reuşit chiar în penultima noastră zi acolo (ultima întreagă) să mergem în larg. Furtuna abătută peste întreg golful a oprit toate deplasările pe mare mai multe zile la rând.

• Am mai fost sfătuiţi de către o sud-africancă tare de treabă (o poveste mai lungă) să mergem la Qantab pentru a încerca să facem snorkelling. Stâncile au făcut locul să pară promiţător (şi chiar cred că este fain!), însă ultimele ecouri ale furtunii ne-au lăsat cu vizibilitate aproape de zero.

Mers la cumpărături

Cu toate că nu sunt fană hypermarketuri, omanezii sunt, aşa că stă în cultura locului să vizitaţi unul. Se prea poate să nu fi văzut atât de multe fructe şi legume ciudate nicăieri; până la urmă, Omanul stă la o intersecţie de Africa şi Asia. După cum am mai recomandat, uleiul de cocos şi tămâia sunt de cumpărat. Şi curmalele sunt bune şi sunt un fel de mici magazine în magazin – de aici puteţi şi degusta. Acest magazin Lulu mi-a plăcut (este o reţea mai mare).

Încercat de sucuri

• Lanţul Tea Time mi-a dat ocazia să beau cel mai bun suc de guava din ultima perioadă. Uneori puteţi nimeri şi locaţii cu deserturi şi sandvişuri faine.

• Juice Box este mai sofisticat, însă tare mult ne-a plăcut şi ne-am făcut un prieten ugandez acolo.

Unde să mâncaţi?

• În Ruwi, găsiţi Author’s Cuisine, un restaurant filipinez cu zâmbete, porţii mari şi deserturi minunate (vă sfătuiesc să încercaţi tot ce-i pe bază de cocos).

• Mai aproape de centrul Muscatului veţi găsi Turkish House Restaurant, un restaurant turcesc plin de oameni faini, mâncare şi băuturi gustoase.

Unde să staţi?

Dacă găsiţi o ofertă bună (uneori preţurile sunt exagerate), Aloft este cel mai fain hotel „de masă” în care am stat vreodată. Este nemaipomenit de bine gândit ca design şi funcţionalităţi, echipa ce lucrează acolo este foarte inimoasă, au terase umbroase şi o piscină pe acoperiş. Încercaţi crearea unui cont de pe pagina oficială. Veţi primi o reducere.

 

În Al Hadd aveam programate 2 nopţi şi o grămadă de activităţi. Din cauza vremii (se putea face snorkelling doar în lagună pentru că valurile şi vântul erau neobişnuit de mari), am preferat să ne reîntoarcem în nord, unde furtuna din larg se lăsase pentru a mai avea şansa de a vedea ţestoase.

[Bine, asta şi oricum nu ne plăcuse prea mult cazarea şi nici după proprietarul ei narcisist nu ne înnebuneam. Aşadar, cumva a fost totul în favoarea noastră.]

Ce recomand în împrejurimi?

Tortoiset Café, cu ceaiuri şi cafele minunate! Ne-am făcut aici un prieten tanzanian, care ne-a ajutat şi să ne lămurim în legătură cu următorul obiectiv.

Aşa am aflat că să mergem pe plaja Raz Al Jinz este gratuit. Am văzut doar urme de ţestoase (cu tot cu coji de ouă), însă asta nu ne-a întristat, pentru că plaja ne-a lăsat cu gura căscată într-atât este de frumoasă!

În As-Sifah am ajuns din întâmplare. Este un loc tare cochet şi diferit!

Dacă plaja de lângă este faină, dar nu extraordinară, şi şi o ţâră periculoasă – am fost târâtă pe jos de valuri –, eu, una, m-aş concentra pe ce-i de văzut mai la sud şi mai la nord de aşezare.

Ce recomand în împrejurimi?

Mai la sud este Sur, locul de unde, se pare, se trage Sinbad Marinarul. Vă mai amintiţi legendele ce-l au în prim-plan? O vizită la Dhow Factory and Museum va fi o experienţă interesantă.

Tot în Sur, nu rataţi Forum Istanbul, un restaurant turcesc ce cred că a fost favoritul meu în această călătorie, şi Modern Oman Bakery dacă vă este poftă de ceva dulce (şi acesta este un lanţ; veţi găsi magazinele lor sigur şi în Muscat).

 

O noapte ar fi trebuit să o petrecem în Nizwa, însă, cum furtuna ne-a dat peste cap planurile, domnii de acolo au fost de acord să ne anuleze rezervarea gratuit.

Cu toate acestea, la finalul călătoriei am fost acolo pentru câteva ore şi a ajuns locul nostru favorit din Oman.

Ce recomand în Nizwa?

• Ca magazin de suveniruri, Harat. Au foarte multe produse locale, iar, ca varietate, veţi găsi suficiente sortimente, de la zahăr de curmale şi până la mai multe tipuri de cafea. Atenţie doar să nu fiţi păcăliţi când vine vorba de preţ (practică des întâlnită în Oman, dat fiind faptul că străinul nu cunoaşte cifrele; noi am avut norocul să le ştim din Iran).

• Pentru mai buna înţelegere a locului, Nizwa Museum – simplu, cochet şi la obiect!

• Atunci când vi se face foame, Spaks oferă pizza şi specialităţi de cafea delicioase şi o privelişte minunată asupra localităţii; pentru desert şi sucuri (aveau din mango egiptean, o minunăţie!) şi istorie, traversaţi la Maqeel.

Să notez, la final, şi nişte capcane pentru vizitatori—

• Bimmah Sinkhole – este doar un mini-lac destul de murdărel; toată lumea vine şi se holbează la el şi la tine când înoţi de sus; este şi foarte aglomerat.

• Wadi Ash Shab – locul în sine am înţeles că este foarte fain, însă a fost îngrădit. Adică tu nu te poţi bucura de natura dată de Sus, ci musai să iei o plimbare cu barca peste o zonă de apă înconjurată de mizerie şi impusă de „autorităţi”. Nu, mulţumesc!

 

Apoi, câteva sfaturi de călătorie—

• Noi, românii, nu avem nevoie de viză pentru călătorii de până în 14 zile.

• Este o ţară scumpă; fiţi pregătiţi pentru asta. Veniţi cu euro; se caută.

• Benzina vi se va părea ieftină; noi alimentam cu 0.239 OMR/l, adică puţin peste o jumătate de euro.

• Codul vestimentar este foarte lejer; sunt foarte globalizaţi ca şi popor, aşa că va conta mai mult investiţia voastră în turismul local decât faptul că umblaţi de colo până colo în pantaloni scurţi.

• Vă puteţi procura o cartelă de telefon indiferent de ora la care ajungeţi pe Aeroportul din Muscat (dacă acolo zburaţi); noi am ales Omantel. A fost un pic nepoliticos reprezentantul lor de la ghişeu, m-a cam tratat de sus, însă, privind cu inima toată experienţa din Oman, am compasiune faţă de toţi aceşti oameni care nu ştiu cum să fie autentici în lumea lor contrastantă.