La SE, pe Skye

La mulţi ani, în primul şi în primul rând!
Un an plin de călătorii să vă aştepte, înţesat cu fel de fel de aventuri, fără de care vieţile nu vi le-aţi simţi complete!

Eu am început anul cu bine, cu deja trei călătorii planificate pentru 2014 [şi cu alte 3 în pregătire, una dintre ele chiar pentru 2015]. Am atât de multe planuri pentru acest an şi sper ca potecile pe care voi umbla să mă inspire şi să mă ghideze în căutările şi provocările mele. Vom povesti despre acestea în curând, însă, deocamdată, iată penultimul articol despre Scoţia mea iubită.


La SE, pe Skye

După peregrinările prin Hebridele Exterioare, câteva zile prin Glen Affric, apoi o incursiune în nordul nebun de sălbatic al ScoÅ£iei „continentale”, a venit rândul Hebridelor Interioare, căci Marcel al meu ÅŸi-a dorit să mergem pe Skye – ce-i drept, o insulă nu total necunoscută nouă, dacă e să ne amintim incursiunea din 2009, însă de data asta urma să zăbovim mai mult. Nu o să mint: sunt locuri în lumea asta pe care le ador, dar care, la rândul lor, au locaÅ£ii care nu mă atrag. Skye este pe această listă, cu toate că frumuseÅ£ea ÅŸi sălbăticia insulei sunt cântate ÅŸi lăudate pe toate site-urile de profil.
Åži cum de ce Å£i-e frică nu scapi, prima dimineaţă pe Skye (ajunseserăm după înserat, venind dinspre Inverness) a fost comercială. Cu mult prea mulÅ£i turiÅŸti pentru (aproape) mijloc de octombrie... EchipaÅ£i necorespunzător pentru colindat înălÅ£imi, gălăgioÅŸi ÅŸi omniprezenÅ£i [ÅŸi-mi amintesc aici de un autocar de chinezi care ne-a însoÅ£it la toate opririle din plan], falÅŸii călători au reuÅŸit să îmi răpească buna dispoziÅ£ie ÅŸi să îmi dea o stare de „vreau să plec acasă”. Iar starea asta ÅŸi călătoriile în ScoÅ£ia nu se pupă nicicum.
Cu toate acestea, după o noapte rece, cu multe peripeÅ£ii – făcuserăm pană, nu prinseserăm apusul la Neist Point (Marcel a fost tare dezamăgit), bătuse un vânt nebun ÅŸi trebuise să facem autostopul până la maÅŸina pe care o lăsaserăm undeva pe un deal – ÅŸi dormit în maÅŸină [într-atât de înfriguraÅ£i eram ÅŸi într-atât de puternic era vântul], a doua zi a început mai bine, în ciuda răcelii mele care părea să se agraveze. Ne-am petrecut prima jumătate a zilei desfătându-ne cu specialităţi de patiserie scoÅ£iene, la cea mai veche brutărie de pe Insula Skye, apoi căutând o roată care s-o înlocuiască pe cea de rezervă ce nu ne permitea să fim prea rapizi. După ce am luat service după service la rând, de jur împrejurul Dunveganului, am ajuns tot în Portree, unde, cu mare noroc, ne-am rezolvat toate problemele ÅŸi am pornit-o înspre mai puÅ£in explorata zonă sud-estică a Insulei Skye.
Dun Beag, Skye, Scotia
Cei care-mi cunosc pasiunea pentru istorie ÅŸi limbi rare mă vor înÅ£elege probabil când le voi spune că prima oprire am insistat să fie la Struan, într-o librărie-cafenea, unde mirosea tare îmbietor a scones proaspăt scoase din cuptor. Proprietara Mòr Books, Sandy, a fost foarte amabilă, chiar mi-a recitat în nordică veche ÅŸi m-a asigurat că expediază cărÅ£i de istorie ÅŸi lingvistică ÅŸi în România, fără taxe suplimentare. Bine de ÅŸtiut. Eram mult prea aproape de broch-ul cel mic Dun Beag – pentru a rata ocazia de a-l vedea. Situat pe un deal [cum altfel?], cu priveliÅŸti minunate desfăşurându-se înaintea-i ÅŸi cu oiÅ£e curioase păzindu-l, construcÅ£ia veche de mai bine de două milenii are un farmec aparte, chiar dacă nu-i nici pe departe la fel de bine păstrată ca cea din Carloway.
Elgol, Skye, Scotia
Un pic în criză de timp [căutam neapărat să îmi dreg răceala cu niÅŸte whisky ÅŸi centrul de degustare se închidea la ora 17:00], am cotit totuÅŸi înspre Elgol, într-o atmosferă parcă de primăvară târzie. Rar mi-a fost dat să văd un cer atât de senin în ScoÅ£ia, iar lumina... ah, lumina te vrăjea. ÃŽnsuÅŸi drumul spre Elgol avea ceva aparte, un amestec de urcuÅŸ leneÅŸ ÅŸi de priveliÅŸti năucitoare asupra albastrului electric al oceanului. Cu un astfel de nume de localitate, desprins parcă din saga islandeze, cum v-aÅ£i fi aÅŸteptat să arate Elgol? Ei, bine, aÅ£i ghicit! O plajă cu bolovani gigantici, munÅ£ii Cuillin înaintea noastră, gata parcă să cadă pe noi [locul este faimos ca locaÅ£ie optimă de surprindere în fotografii a acestor munÅ£i maiestuoÅŸi] ÅŸi cu un contrast puternic ÅŸi nordic între toate culorile ce ne înconjurau, o atmosferă de „Stăpânul Inelelor”.
Isleornsay, Skye, Scotia
Chiar dacă ne găseam încă sub mirajul Elgolului, am reuÅŸit să ne mobilizăm ÅŸi să ajungem la degustarea de whisky la timp, în Isleornsay – o localitate foarte cochetă ÅŸi colorată, lângă care se găseÅŸte ÅŸi Sabhal Mòr Ostaig, instituÅ£ia scoÅ£iană cu predare în limba galică, ce a jucat un rol crucial în resuscitarea interesului pentru această limbă. Chiar domniÅŸoara ce ne-a însoÅ£it pe durata degustării vorbea galică ÅŸi m-a ajutat oferindu-mi transcrierea fonetică a unora dintre cuvintele galice uzuale, căci am mari probleme cu pronunÅ£ia. Am descoperit – deÅŸi de obicei nu beau decât whisky single malt –, un whisky blended de foarte bună calitate, care m-a surprins prin aromele puternice ÅŸi persistente ÅŸi vi-l recomand.
Am avut timp ÅŸi de pozat farul din localitate ÅŸi am dat ÅŸi-o fugă până-n Armadale, înainte de a trece podul spre Kyle of Lochalsh ÅŸi de a spune „Bye-bye, Skye!”. Lumina se transformase între timp într-una de vară târzie ÅŸi ai fi zis că ÅŸi gradele erau în ton cu ea, dacă nu aÅŸ fi fost tentată să scot din când în când nasul pe geamul buburuzei noastre cu care goneam înspre o nouă seară de campare ÅŸi înspre un nou desert cu multe calorii, pe care frigul [bată-l vina!] avea să-l ceară ca tribut în următoarele ore. 

No comments:

© Olivia-Petra Coman, 2019 | Photographer: © Marcel Bancila. Powered by Blogger.