Plajele mele preferate din sudul Albaniei (versiunea 2021)

 Albania este (a rămas) una dintre cele mai mari iubiri… ca ţară, ca popor, ca natură, ca vibraţie generală… Şi pentru toţi cei ce-şi dau ochii peste cap acum, că poate nu-i sigură ca destinaţie ori că se călătoreşte greu... doar comparativ cu vecina de la sud, este mult mai frumoasă, mai ieftină şi nu-i nevoie de nicio dovadă ca să treceţi graniţa (nici de gluma aia de test şi nici de tristeţea aia de ser /date la final de august 2021, n.m./).

Prima jumătate a lunii mai a fost cea mai frumoasă parte din tot anul meu, toate s-au legat şi am uitat pentru un timp de apăsare. Este îmbucurător că, dintre cele 6 ţări care nu aveau restricţii de intrare de niciun fel la sfârşit de primăvară – singurele 6 din lume, ca să mai înţelegem o dată cât de cu razna-i toată lumea! – se găseau Albania şi Columbia. Ceea ce îmi spune că nu m-am înşelat niciodată în ceea ce le priveşte.

Şi, pentru că încă-i sezon şi va mai fi, poate că vreţi să trageţi o fugă până-n Albania (puteţi tranzita fără restricţii statele vecine) şi aş scrie aici nişte idei de plaje faine tare. Sincer? Mă bate gândul să mă reîntorc.

 

1. Filikuri

Au fost 2 preferate, însă, până la urmă, a rămas învingătoare.

Se spune că ar exista şi o potecă, nu ştiu ce să zic. Noi ne-am luat caiacele, am consultat aplicaţia Windy (pentru date despre vânt şi valuri) şi am ajuns la Filikuri plecând de la capătul plajei Potami din Himarë. 15 minute; traseu uşor de parcurs. Las fotografia să vorbească.

Voi spune doar că am avut senzaţia de vară fără de sfârşit, iar apa aceea turcoaz, limpede din cale-afară, m-a făcut să preţuiesc încă o dată Mediterana. Puteţi ajunge şi cu o barcă de nu aveţi caiace.

 

2. Lori

Din Ksamil. Plajele din Ksamil au ceva ce-i numai al lor, parcă. Apa are o nuanţă de turcoaz nebun.

Era rece marea-n dimineaţa aceea, însă senzaţia de înot a fost sublimă. De abia am vrut să ies din apă, mai ales că mi-a ţinut companie o fetiţă albaneză, cu care nu m-am putut înţelege, totuşi înţelegându-mă.

Am mers cu Marcel pe jos la ea, ţinându-ne de mână; ne-am întors la fel.

Iar pe seară, am stat şi în hamace pe aceeaşi plajă şi-am privit apusul.

 

3. Gjipë

…sau plaja la care se ajunge după o drumeţie de 15 minute la dus şi poate 20 la întors. Nu este greu, doar căldura poate fi neplăcută. Maşina am lăsat-o într-o parcare păzită (300 LEK) [aveam cartierul general lângă Himarë]. Cu o maşină de teren se poate coborî până pe plajă.

E frumoasă, apa-i proaspătă în cel mai real sens, oameni erau puţini şi Marcel şi-a dorit să stăm lângă stânci.

 

4. Insulele Ksamil

Am plecat tot de pe plaja Lori şi ne-am îndreptat spre cele două insule gemene (sunt 4 insule în total, veşnic verzi). Apa are aceeaşi culoare incredibilă şi în jurul insulelor şi se pot găsi plaje unde se poate „parca” ambarcaţiunea şi savura marea. Am văzut şi oameni pe hidrobiciclete, alţii – cu bărci închiriate… cu toţii veseli, bucurându-se de soare.

Curenţii pot fi un pic mai ciudăţei după ce ieşiţi din apele protejate ale golfului, însă vă veţi descurca, cu siguranţă!

 

5. Pasqyra

Înseamnă „oglindă” în albaneză. De aceea, probabil că puteţi deja intui că un apus acolo poate fi minunat. E aproape de Ksamil. Drumul devine accidentat în apropierea plajei, aşa că am preferat să mergem pe jos şi să ne bucurăm de portocaliul pe care încă o bucăţică din Albania ni l-a dat în dar.

♥