View Olivia-Petra Coman's photos on Trover

Monday, 9 May 2016

Tryavna… minunat!



Cred că am eu ce am cu anumite părţi din Bulgaria de le categorisesc la fel... văd şi-acum caption-ul pe care i l-am atribuit unei fotografii din Nesebar... suna aidoma, cu doar numele locului schimbat!
Mai cred că acest articol poate fi considerat un asterisc la acela despre locuri cochete şi micuţe din lume care m-au fascinat.
Şi mai cred în puterea Trover-ului, v-am mai povestit eu de această aplicaţie, care mi-a scos din nou în cale o aşezare în care mi-am lăsat o parte din inimă.
Era începutul celei din urmă călătorii în Balcani. Marcel strâmbase din nas la ocolul care urma să se facă, mai ales că trebuia să fim în nordul Greciei în aceeaşi seară. Andra era curioasă, ca de obicei, faţă în faţă cu o nouă destinaţie. Iar eu eram la vânătoare de wow­-uri. Şi mi le-am luat.
Deşi... drumul, pe vreo mai bine de 15 km, s-a tot şi tot îngustat, făcându-şi loc printr-o pădure primăvăratic de înverzită, la capătul căreia nu te-ai fi aşteptat să fie atât de mult freamăt. Ne-am oprit într-o piaţetă cu un turn vechi, fetiţe în costum popular şi oameni cu o grămadă de flori [deh, era Sâmbăta Floriilor!]. Mă uitam deja curioasă în jur, cu atenţia-mi captată de lucruşoarele deosebite, foarte atent realizate manual şi fermecătoare într-un stil aparte [pe care nu l-am regăsit într-atât de atractiv şi de pe sufletul meu în nicio alta dintre cele 7 ţări pe care le-am parcurs, în total]. Am scotocit şi am cumpărat şi nu a fost greu, a venit totul chiar foarte natural. Apoi am pornit-o pe cărăruie în sus, peste pod, printre casele negustoreşti vechi. Creativitatea şi designul se dădeau în continuare în spectacol, într-o manieră estompată, de la pas la pas, de câte-o fântâniţă cu apă proaspătă sau de câte-un local tradiţional. Nu vreau să zăbovesc extraordinar de mult într-un loc care-mi place la nebunie; simt că păstrez intensitatea întâlnirii şi o curiozitate care mă face să îmi doresc să revin astfel. Unde mai pui că timpul petrecut în exces cu cineva, undeva, cumva, cândva te face să îi descoperi şi lipsurile.

Alte câteva cumpărături [nu ne-am putut abţine] mai târziu, cu bufniţele, mele de-acum şi norocoase deopotrivă, pe spate, sub formă de rucsac, inspiram şi expiram Tryavna. Eram umplută de energie bună, proaspătă, şi mă convingeam, încă o dată, că Bulgaria, cum bine se poate aplica şi altor destinaţii, nu este numai mare de Paşti, de 1 Mai şi de concediul –cât detest acest cuvânt...– de vară.

Poate fi şi duioasă, specială şi îmbătătoare atâta timp cât îţi dai silinţa să o descoperi. Şi apoi să parcurgi încă o bună porţiune de pădure şi de sălbăticie înspre Stara Zagora.

2 comments:

  1. Ahaa..deci de-aici vin bufnitele :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Da, da, de aici! Chiar nu am putut rezista. :P

      Delete